Get your own Poll!

Get your own Poll!

Rolul Culturii în Societatea Contemporană

          În sensul său cel mai larg, conceptul de cultură definește ansamblul formelor tipice de viață specifice membrilor unei anumite comunitați, concepțiile acestora despre sine, natură și societate, inclusiv totalitatea atitudinilor lor spirituale. Cultura exprimă astfel modul particular de viață și existența unui grup sau comunitați, înglobând de o manieră unitară, tiparele de gândire, limbajul, credințele, comportamentele, tradițiile, arta, muzica și literatura acesteia.

Relația dintre educație și cultura poate fi gândită în trei planuri acționale,  distincte din punctul de vedere al conținutului la care fac referire, dar convergente din perspectiva finalităților urmărite: planul transformării prin educație a omului în ființa eminamente culturală, planul educației ca acțiune de transmitere și producere a culturii și planul rolului educației în contextul raportului cultura-civilizație.

În debutul carții sale intitulate Emil, Rousseau afirmă că plantele se formează prin cultură, iar omul prin educație, subliniindu-se astfel rolul acțiunilor instructiv-formative în devenirea spirituală a ființei umane. Omul traiește în spațiul existenței sale naturale dar ființează și tinde să ființeze în orizonturile existenței culturale.

Apropierea omului de spațiul existenței culturale se realizează doar în și prin educație. Educația este aceea care transformă subiectul uman, îl pregatește și îl modelează în sensul adaptării acestuia la condițiile și specificul ființării culturale. Așa după cum preciza Gilles Deleuze, invocat de Liviu Antonesei, "urmele" lasate de cultură asupra ființei umane sunt de neșters, omul este condamnat la cultură iar "marcajul" sau permanent este educația.

Înțelegerea corecta a raporturilor existente între cultură și educație presupune luarea în considerare a faptului că acesta din urmă nu numai că vehiculează variatele conținuturi ale culturii și pregatește indivizii pentru înțelegerea și asumarea adecvată a acesteia ci și asigura, prin intermediul unor acțiuni specifice, formarea și dezvoltarea potențialului de creație culturală al membrilor unei societați. Extinderea permanentă a orizontului cultural, al speciei umane, necesita, în vederea evitării supraîncărcării activitaților de tip școlar, regândirea raporturilor dintre cultura generală (ansamblul cunoștintelor și deprinderilor considerate a fi necesare și suficiente pentru dezvoltarea multilaterală a personalității elevului)  și cultura de specialitate (totalitatea informațiilor și procedurilor destinate celor care aprofundează un anumit domeniu al cunoașterii).

Problematica optimizării relației dintre cultura generală și cultura de specialitate, dintre ceea ce trebuie să știe toți indivizii pentru a putea ființa optim în contextul existentei culturale și ceea ce ramâne rezervat specialistilor din diversele domenii, reprezintă una dintre polemicile ce caracterizeaza realitatea educationala contemporana.

Așa dupa cum am precizat anterior, educația înseamnă nu numai transmitere a culturii și pregătire a indivizilor pentru asumarea acesteia ci și formarea și dezvoltarea lor pentru însăși activitatea complexă de generare a culturii. Acest fapt presupune mai multe aspecte dintre care amintim: dezvoltarea imaginației și a creativității elevilor, cultivarea atentă a predispozițiilor aptitudinale ale acestora, angajarea deliberată a celor care se educă în acte de creație culturala etc. Ca urmare a combinării acestor strategii acționale la nivelul realității școlare, educația se constituie nu doar în depozitar și vehicul al culturii ci și în creuzet al creației culturale în general.

Societatea contemporana se caracterizeaza nu doar prin extinderea orizonturilor culturale ale existentei ci si prin progresul tehnologic accelerat, fapt ce impune implicarea activa a educatiei în medierea adecvata a raporturilor existente între cultura si civilizatie.

Cu toate ca unii autori considera inutila si neproductiva distinctia dintre cultura, înteleasa ca ansamblul creatiilor de ordin spiritual si civilizatie, ca si cultura materiala, consideram ca promovarea acestei diferentieri, cel putin în planul realitatii educationale, este benefica si aducatoare de importante câstiguri epistemologice si actionale.

Avem în vedere în acest context nu atât faptul ca, asa dupa cum preciza Spengler, cultura sfârseste prin a muri în civilizatie si nici fenomenul de înstrainare a omului de însasi esenta sa culturala, fenomen datorat prezentei masive a tehnologiei în viata sa cotidiana ci realitatea ca tehnologia, expresie a civilizatiei, îsi pune tot mai mult amprenta pe modul de concepere si realizare a actiunii educationale.

Daca probleme ca cea a "sufocarii" culturii prin civilizatie sau a înstrainarii esentei umane datorita predominantei existentei tehnologice în raport cu cea culturala ramân deocamdata la nivelul disputelor filosofice, faptul ca, datorita tehnologiei, societatea contemporana devine tot mai mult o societate comunicationala reprezinta, asa dupa cum preciza Gianni Vattimo, o realitate de necontestat.

Societatea contemporana este, datorita progresului tehnologic, o societate comunicationala, o societate a comunicarii generalizate, fapt ce implica restructurari adecvate la nivelul realitatii educationale. Aceste restructurari ale educatiei se realizeaza în contextul societatii comunicationale si sunt impuse în opinia lui J.-F. Lyotard de trecerea, gratie progresului tehnologic, de la "jocurile cu informatie incompleta" la "jocurile cu informatie completa".

În contextul societatii moderne predominau jocurile cu informatie incompleta iar nivelul de performanta al celor care se educau era apriori limitat si strict conditionat de însasi capacitatea acestora de a achizitiona, memora si reactualiza diversele informatii si cunostinte. Progresul tehnologic si caracteristicile societatii comunicationale determina aparitia jocurilor cu informatie completa. Asa dupa cum preciza autorul anterior mentionat, prezentul si viitorul apartin retelelor informationale si uriaselor banci de date care ofera premisele jocului cu informatie completa si care vor constitui mediul educational al omului societatii contemporane.

În aceste conditii actiunea educationala trebuie sa se concentreze nu atât asupra transmiterii de informatii, care sunt datorita progresului tehnologic accesibile pe o scara larga, ci asupra dezvoltarii capacitatii elevilor de a stabili noi conexiuni între cunostintele achizitionate, de a pune în joc relatii între domenii ale cunoasterii pe care organizarea traditionala a stiintei le-a considerat pâna la momentul respectiv ca fiind separate.

Implicarea educatiei în raportul cultura-civilizatie nu se reduce la adecvarea structurala a acesteia la specificul jocului cu informatie completa ci presupune si luarea în calcul a faptului ca în prezent asistam la un proces de multiplicare progresiva, prin tehnologia informationala si mass-media, a imaginilor despre lume, proces ce poate conduce la pierderea sensului realitatii . Gradul adeseori redus de semnificativitate al informatiilor vehiculate, incongruentele dintre textele scrise si realitatea efectiva, alaturi de teoretizarile dublate de conceptualizari excesive, sunt elemente care reclama reconsiderarea la nivelul fenomenului educational a relatiilor dintre teorie si practica, dintre simboluri si realitate, în vederea facilitarii unei apropieri mai consistente a scolii de viata reala.

                                        ,,Saptamana altfel"                                                                                                                                                          

        In,, Saptamana altef" domnii profesori sau gandit sa ne ajute sa invatam in alt mod,mult mai diferit de cel de pana acum.Toturor le-a placut noua experienta pe care a acumulat-o de-a lungul acelei saptamani,plina de noi experinte,lucruri care nu le-am mai facut intr-un colectiv. 
          In prima zi din ,,Saptamana altfel",am mers la scoala, in care primele doua ore le-am petrecut impreuna cu Doamna Psiholog,realizand tot felul de lucruri,jocuri  si intrebari l-a care trebuia sa raspundem cu sinceritate.dupa aceste doua ore,urmatoarele patru ore le-am petrecut alaturi de Doamna Diriginta,realizand tot felul de jocuri in limba engleza.
         Adoua zi de dimineata am inceput cu materia noastra preferata,,chimia" ,doua ore in care Doamna Profesoara ne-a aratat diferite experimente realizate chiar in acele momente de catre dumneaei. Acele mici experinte ne-au atras foarte mult,ne-au captat toata atentia,deoarece mai toti eram curiosi pentru ca nu mai fusesem intr-un laborator de chimie,totul ni se parea a fi foarte neobisnuit dar in acelasi timp foarte frumos. Mai tarziu am pornit la drum,in cultivarea unor noi experiente.
         Am inceput drumul nostru in oras,prin vizitarea diferitelor muzee.

         






      Primul muzeu vizitat de noi a fost,,Muzeul                             Universitatii Alexandru Ioan Cuza"

      


      
        
       Al doilea muzeu vizitat de catre noi elevii Scolii 
Normale ,,Vasile Lupu" a fost ,,Muzeul  De Stiinte Naturale"
       

        






    Dupa ce am colindat orasul,am ajuns la ,,Muzeul 
                           Unirii'     














  


        
        Si asa se termina si adoua zi de scoala din 
,,Saptamana altfel".  In atreia zi de scoala am petrecut din nou doua ore cu Doamna Psiholog,ca o mica continuare a zilei de luni. Dupa ce au trecut orele petrecute cu Doamna Psiholog,ne-am adunat toti colegii impreuna cu Doamna Diriginta si am vizionat filmul ,,AMADEUS".

    
      In a patra zi am pornit tot colectivul clasei a IX-a E spre ,,Teatrul National',pentru a viziona piesa de teatru ,,Tinerete fara batranete si viata fara de moarte''. Si asa se sfarseste saptamana altfel,o saptamana in care fiecare am acumulat noi experiente,am invatat lucruri noi,am invatat sa ne adaptam unui grup. Aceasta saptamana pentru mine a fost una de neuitat deoarece am realizat multe lucruri noi,l-a care am participat toata clasa
Speram sa mai avem parte de astfel de saptamani in care sa invat intr-un alt mod,putem zice unul mult mai distractiv,in care comunicam mult mai usor unul cu celalalt.

Scoala altfel-program

Programul ”Școala altfel”

   Programul ”Școala altfel” debutează din anul şcolar 2011 – 2012 şi constă în derularea, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, în săptămâna 2-6 aprilie 2012, a unui orar special format doar din activităţi cu caracter non-formal. Simultan se organizează fazele naţionale ale olimpiadelor şcolare.

   Programul își propune implicarea, deopotrivă, a elevilor și a dascălilor, în activități nonformale, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse şi interesante.

   Clopoţelul “Şcolii Altfel” va suna, pentru prima dată, în 2 aprilie 2012. Va suna pentru un altfel de orar, pentru activităţi care exced curriculumul naţional şi care, sperăm, vor aduce plus-valoare întregii comunităţi şcolare: competenţe, coeziune, spirit de echipă şi, nu în ultimul rând, un zambet elevilor şi dascălilor implicaţi.

   Partenerii MECTS în acest demers sunt numeroși. În primul rând, e fiecare dascăl şi elev din România. Totodată, ne bucurăm de sprijinul structurilor reprezentative ale elevilor, prin intermendiul Consiliului Naţional al Elevilor, dar şi al organizaţiilor non-guvernamentale care s-au implicat direct, prin proiecte implementate voluntar şi gratuit la nivelul şcolilor.

   Lista ONG-urilor care au venit până acum în sprijinul Programului ”Școala altfel” şi proiectele propuse de acestea se regăsesc în meniul “Listă ONG”. Vă invităm să vă informaţi despre proiectele lor şi să îî contactaţi, dacă doriţi să le implementați şi în şcoala dumneavoastră.

   NOU! În vederea valorificării exemplelor de bună practică din cadrul programului "Şcoala Altfel!", Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului lansează competiţia O activitate de succes în "Şcoala Altfel!". Concursul îşi propune să selecteze şi să promoveze pe site-ul www.edu.ro cele mai interesante 10 activităţi care s-au desfăşurat la nivel naţional în această săptămână, câte una din fiecare din domeniile de concurs.
Puteţi vota activităţile propuse până în data de 18 mai 2012, ora 24, utilizând Platforma de votare disponibilă aici.
Punctajul afent evaluării activităţilor propuse de inspectoratele şcolare şi disponibile pe platforma de votare este format din: 1) Punctajul acordat de o comisie din cadrul MECTS (60%) şi 2) Voturile valabil exprimate de vizitatorii site-ului (40%)
Activităţile câştigătoare vor fi desemnate până la data de 24 mai 2012, iar rezultatele vor fi postate pe acest site.
Premierea va avea loc în data de 1 iunie 2012. Detaliile privind premierea vor fi transmise la data anunţării rezultatelor evaluării.

   Mult succes!

Precizări:

1. ONG-urile îşi vor putea înscrie proiectele până la data de 24.02.2012, ora 10:00.

2. În perioada 2-6 aprilie 2012, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului organizează fazele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după caz, ale concursurilor școlare.

3. Pentru alte informaţii ne puteţi contacta la adresa de e-mail scoalaaltfel@medu.edu.ro.

Puteţi consulta baza legală a programului "Şcoala Altfel" în secţiunea Legislaţie.